Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ACELA, ACEL, OPȚIUNE, APOI, ATUNCI, SEMN, MOMEALĂ, REZERVAȚIE, ÎNCOLO, DESCOPERI, CAM ... Mai multe din DEX...

PE ACELA/ ACEEA - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PE ACELA/ ACEEA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1583 pentru PE ACELA/ ACEEA.

Mihai Eminescu - Pe aceeași ulicioară...

... Mihai Eminescu - Pe aceeaşi ulicioară... Pe aceeași ulicioară... de Mihai Eminescu Pe aceeași ulicioară Bate luna la ferești, Numai tu de după gratii Vecinic nu te mai ivești! Și aceiași pomi în floare Crengi întind peste zaplaz ... Ah, subțire și gingașă Tu pășeai încet, încet, Dulce îmi veneai în umbra Tăinuitului boschet Și lăsându-te la pieptu-mi, Nu știam ce-i pe pământ, Ne spuneam atât de multe Făr-a zice un cuvânt. Sărutări erau răspunsul La-ntrebări îndeosebi, Și de alte cele-n lume ...

 

Gheorghe Asachi - Tot la acela

... Asachi Dacă-n barca ușurică petreci unda întărtată, Au prin munților omete a ta cale de te duce, Favorabil fie-ți Zeul, ce pe călători conduce, Facă-agiunsul tău ferice ș-a ta cale-ndemânată. Dacă-amu a ta simțire prin ochi este încântată, Revederea ...

 

Traian Demetrescu - Aceleași locuri

... recunosc aceste locuri: Cărările șerpuitoare Te duc sub tainici bolți de frunze, Te-ascund de lume și de soare... Un lin izvor își face cale Pe lîngă șirul de anini, Iar dintr-un parc aduce vîntul Miros de salcie și crini. Iar seara-n amurgit, pe vale, S-aude clopotul din sat, Înflorind nemărginirea C-un sunet vag și depărtat...   Le recunosc aceste locuri, — Și totuși parcă mi s-arată ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Aceleiași

... Ştefan Octavian Iosif - Aceleiaşi Aceleiași de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Cînd e tîrziu și-abia mai pot Clipi truditele pleoape, Te chem pe nume-ncet de tot. Și, ca în vis, te simt aproape... Și-adorm... atît de fericit, Ca un copil naiv ce-și spune, Vrăjit de ...

 

Paul Zarifopol - Caragiale, pe scurt

... cu Prusia. Însă, de la început, cumintele Gherea îi repetase lui Caragiale că Bucureștiul și România au să-i fie, acolo, foarte de lipsă; și pe Caragiale îl irita semnificativ acest pronostic pe care-l respingea aproape indignat. S-a văzut apoi că fiecare ocazie mai drept: orice pretext îl era bun ca să se repează ... și fără vreo carieră civică din acele prin care tot politica operează, viața lui n-a putut fi bine așezată și plăcută decât pe apucatele. Pe atunci, artistul, și mai întâi acel literar, era încă, aici în țară, fenomen intempestiv. Însă orice talent bine hotărât înseamnă un grad mare de fatalitate; individul care-l poartă este, în ... îi numea deunăzi: niște simpli ratați un bărbat politic proaspăt, plin de zgomot și de succese. Desigur ratați, însă nu chiar simpli: e obiecția unică pe care o putem ridica sentinței omului politic, în această materie. Obișnuit, are dreptate omul de piață, când judecă pe oricine vreți din punctul de vedere al pieței. Destul de curios e că oamenii de piață se amestecă a judeca pe ...

 

Constantin Negruzzi - Negru pe alb

... știu însă de ce privirea se ostenește a se uita mult la această prea regulată arhitectură; poate pentru că lucrările nouă n-au acel grandios ce se vede în toate lucrurile bătrâne. Aici pe vale curge Siretul; mai încolo, pe un pestriț prundiș se leagănă trândava Moldovă. Întocma ca o cochetă, după ce face multe cotituri, în sfârșit lângă Roman, vine de saruncă în brațele ... Satul prin care trecem este Bozienii; dincolo în stânga sunt Budeștii. Toate sunt frumoase în ținuturile Romanul și Neamțul ce se par o grădină. Natura pe toate le-a înzestrat deopotrivă; le deosebește numai gustul proprietarului. Să nu trecem cu nebăgare-n seamă pe lângă Bălănești. În iazul acesta, precum odinioară în fântâna Ipocreni, ades se scaldă Muzele * Mergând înainte nu te poți opri de a privi ... și seamănă de departe cu o cordea albă? Se numește Cracău. Artistul ar zugrăvi con amore acele sate vesele împregiurate de grădini ce se prelungesc pe ambe malurile lui, și acest întreit șir de munți ce se întind în amfiteatru pe ...

 

Mihai Eminescu - Noi amândoi avem același dascăl

... închidem: Non idem est si duo dicunt idem . Căci din adâncul gândurilor tale Răsare ură din al meu amor. Tu ai vrea tot să meargă pe-a sa cale, Eu celui slab îi sunt în ajutor. Cu-același gând, noi totuși ne desfidem: Non idem est si duo dicunt ...

 

Nicolae Gane - Comoara de pe Rarău

... Nicolae Gane - Comoara de pe Rarău Comoara de pe Rarău de Nicolae Gane Întovărășit de-un călăuz din Dorna, tânărul Costin se urca pe muntele Rarău, care este unul din cele mai înalte piscuri ale Carpaților. Deasupra Rarăului stau clădite două stânci gigantice numite Pietrele Doamnei, înnegrite de timp ... opriră ochii pe-un soi de vizunie, care se deschidea fioroasă la picioarele stâncilor și mergea adânc în pământ. — Ce este aceasta? întrebă Costin pe călăuz. — Astă groapă n-are fund; se zice că merge până la măruntaiele pământului. Ea nu de mult s-a ivit, și ... când cu piciorul, când cu brațul de fiecare ruptură unde putea să se sprijine, de fiecare bolovan, de fiecare creangă, până ce, în fine, ajunse pe coama stâncii. Apoi, răsuflându-se adânc, el începu a trage cu funia la sine pe tovarășul său din vale! — Ia sama și nu te teme! strigă el. Costin, văzându-se atunce râdicat în sus în mijlocul unei furtuni care ... picioare, pe marginea căreia se legăna întocmai ca limba unui ornic, simți tot sângele amorțindu-i în vine și un văl negru i se puse ...

 

George Coșbuc - Iarna pe uliță

... stau grămadă Peste sat. Nu e soare, dar e bine, Și pe râu e numai fum. Vântu-i liniștit acum, Dar năvalnic vuiet vine De pe drum. Sunt copii. Cu multe sănii, De pe coastă vin țipând Și se-mping și sar râzând; Prin zăpadă fac mătănii; Vrând-nevrând. Gură fac ca roata morii; Și de-a valma ... a trimis în sat, Vezi de-aceea-i încruntat, Și s-avântă, și se crede Că-i bărbat; Cade-n brânci și se ridică Dând pe ceafă puțintel Toată lâna unui miel: O căciulă mai voinică Decât el. Și tot vine, tot înoată, Dar deodată cu ochi vii, Stă pe loc să mi te ții! Colo, zgomotoasa gloată, De copii! El degrabă-n jur chitește Vrun ocol, căci e pierdut, Dar copiii l-au văzut ... Unii-l iau grăbit la vale, Alții-n glumă parte-i țin Uite-i, fără pic de vin S-au jurat să-mbete-n cale Pe creștin! Vine-o babă-ncet pe stradă În cojocul rupt al ei Și încins cu sfori de tei. Stă pe

 

Dimitrie Anghel - Pe un volum de Charles Perrault

... Dimitrie Anghel - Pe un volum de Charles Perrault Pe un volum de Charles Perrault de Dimitrie Anghel Publicată în Viața românească , V, 11 nov. 1910, p. 236—238. Poveștile sunt o lume alături de ... căutat să deie trup negurelor ușoare și diafane ce se ridică și joacă peste ape, și le-au numit elfe, să întrevadă în contururile fantastice pe care le fac și le desfac nourii o lume întreagă de zei, un cer întreg de ființi supranaturale, pe care l-au numit Olimp, Walhalla sau altfel, au împoporat pădurile întunecate cu un întreg norod de fauni, nimfe și silvani, au îngropat în fiecare ... minunate, francezii, spre bucuria copiilor, i-au ridicat bustul în grădina Tuileries-lor, unde mînîndu-și cercurile îl vor vedea de-a pururi pe soclul lui de piatră, străjuit de credinciosul Iui tovarăș, de falnicul Cotoi Încălțat, transformat și el într-un fastuos cavaler, cum erau pe atunci, cu manta azvîrlită pe umeri, vasta pălărie cu pană pe ureche, războinica spadă la coapsă și cizmele de șapte poște în picioare. La noi, scriitorii disprețuiesc însă poveștile, ca și cum ele n-ar putea ...

 

George Topîrceanu - C. Hogaș: Pe drumuri de munte

... George Topîrceanu - C. Hogaş: Pe drumuri de munte C. Hogaș: Pe drumuri de munte de George Topîrceanu Hotărât lucru că dl Calistrat Hogaș este un scriitor fără noroc. Volumul de față, afară de câteva bucăți, a ... l-a întâmpinat. Au tăcut nu numai cei care o fac din sistemă față cu scriitorii noștri puțin gălăgioși și cu operele bune, pe care nu pot să le guste, dar și acei care, în vremuri normale, ar fi fost în stare să prețuiască talentul original și puternic al ... fermecătoare. Hălăuca și Ceahlăul, Sihla, Durău, Râșca, Pângărații — toate frumusețile sălbatice, care împodobesc cu măreție creștetele Moldovei și fac mândria duioșilor ei admiratori, trec pe dinaintea cititorului captivat. Și câte tipuri memorabile, câți călugări și țărani, câte figuri gingașe și vii de țărance și de târgovețe, câte aspecte variate ale ... viața și împrejurările în care i-a fost dat să producă i-ar fi fost mai prielnice, am fi avut în dl Hogaș pe unul dintre cei mai mari prozatori ai noștri. Caragiale, rafinatul și exigentul Caragiale, vorbea întotdeauna cu entuziasm despre bucățile dlui Hogaș și mai ales despre ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PE ACELA/ ACEEA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 76 pentru PE ACELA/ ACEEA.

ACELA

... ACÉLA , ACÉEA , aceia , acelea , pron . dem . , adj . dem . ( postpus ) 1. Pron . dem . ( Indică pe cineva sau ceva relativ depărtat de subiectul vorbitor ) Cine e acela ? 2. Adj . dem . ( postpus ) Acel

 

ACEL

... ACÉL^2 , ACEÁ , pron . dem . v . acela ^1 . ACÉL^1 , ACEÁ , acei , acele , adj . dem . ( antepus ) ( Arată că ființa , lucrul etc . desemnate de substantivul pe care îl determină se află mai departe , în spațiu sau timp , de vorbitor ) Acel

 

OPȚIUNE

... OPȚIÚNE , opțiuni , s . f . 1. Faptul sau dreptul de a alege din două sau mai multe lucruri , posibilități etc . pe acela sau pe aceea care îți convine ; alegere . 2. Condiție stipulată uneori în tranzacțiile comerciale , potrivit căreia o parte contractantă , care își asumă obligații ferme , acordă celeilalte părți ...

 

APOI

... APÓI adv . 1. După aceea , pe urmă . A venit apoi la mine . 2. ( De obicei precedat de conjuncții ; adesea cu valoare de conjuncție ) Pe lângă asta , și încă , unde mai pui că ; dar ; altminteri . Și - apoi era război pe

 

ATUNCI

... ATÚNCI adv . 1. ( Temporal ) În momentul acela ( despre care este vorba ) , pe vremea aceea ; într - un moment concomitent cu o acțiune sau urmând imediat după aceasta . 2. ( Concesiv ) ( Numai ) în acest caz . Dacă te întreabă , ce te ...

 

SEMN

... intenție , o stare sufletească sau sugerează cuiva o acțiune . 3. Notă specifică , trăsătură distinctivă după care se recunoaște un lucru , o ființă ; semnalment ; însemnare făcută pe un lucru sau pe un animal cu scopul de a - l deosebi de celelalte sau de a - l recunoaște . 4. Obiect așezat într - un loc ...

 

MOMEALĂ

... MOMEÁLĂ , momeli , s . f . 1. Mijloc viclean folosit pentru a ademeni , a înșela pe cineva ; ceea ce ademenește pe cineva ; înșelăciune . 2. Spec . Mâncare care se aruncă peștilor sau care se pune în undiță spre a - i ademeni ; hrană pe

 

REZERVAȚIE

... REZERVÁȚIE , rezervații , s . f . 1. ( Adesea urmat de determinarea " naturală " ) Teritoriu ocrotit prin lege , pe care nu se pot face transformări , deoarece în cuprinsul lui se găsesc plante , animale , minereuri sau formații geologice rare , care prezintă importanță din punct de ...

 

ÎNCOLO

... ÎNCÓLO adv . 1. În alt loc decât aici ; în partea aceea , în direcția aceea , într - acolo . 2. Pe

 

DESCOPERI

... DESCOPERÍ , descópăr , vb . IV . Tranz . 1. A lua , a ridica de pe un obiect sau de pe

 

CAM

... CAM adv . 1. Aproximativ , aproape . Cam pe

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...